Stirile ziDzi

Luna Februarie - Faurar

Luna februarie este cunoscuta in popor sub denumirea de faurar.

  Februarie este a doua lună a anului în calendarul Gregorian si este cea mai scurtă lună gregoriană, care are numai 28 sau 29 de zile, are 29 de zile în anii bisecți; în ceilalți ani, luna februarie are 28 de zile. Numele lunii februarie vina din limba latină: Februaris, onis = purificare, curățire si este legat de ritualul curățirii ce se făcea anual la 15 februarie. Această lună era închinată zeului împărăției subpământene Februs.
Grecii numeau luna februarie Anthesterion.În România, luna februarie, popular, se numește Făurar.
 Februarie începe cu aceeași zi a săptămânii ca și Martie și Noiembrie într-un an obișnuit și ca August într-un an bisect. Denumirea de Faur este legată de meșterii fauri, lucrători ai fierului, care pregătesc uneltele de muncă, ascut sau confecționează fiarele sau cuțitele de plug pentru începerea muncii câmpului. Pentru că are numai 28 de zile sau 29 în anii bisecți, Faur este considerat fratele cel mic al lunilor anului.
În tradiția populară timpul reflectă capriciile copilului Faur: când râde și zâmbește, e frumos, când plânge bate viscolul, când e supărat dă ger de crapă pietrele.
Conform datinei populare, în februarie se încheie șezătorile și, împreună cu acestea, distracțiile tinerilor din serile și nopțile lungi de iarnă. In luna februarie(faurar) ziua are 11 ore iar, noaptea are 13 ore. Din punct de vedere astrologic Februarie începe cu soarele în constelația Vărsătorului și se sfârșește cu soarele în constelația Pești. Din punct de vedere astronomic, luna februarie începe cu soarele în constelația Capricornului și se sfârșește cu soarele în constelația Vărsătorului. Pe 19 februarie se trece din zodia Varsator in zodia Pesti. Pentru români, 24 februarie marcheaza sărbătoarea ''Dragobetelui'', o sărbătoare tradițională și veche românească, care mai nou este înlocuită cu sărbătoarea occidentală ''Sf. Valentin'' de pe 14 februarie.  Dragobetele este, pentru români, o făptură mitica (asimilată cu Eros), care personifica logodna animalelor și, prin extensie, a fetelor și băieților. Această sărbătoare patronată de Dragobete este asociată cu momentul în care animalele devin fertile. Gospodinele dau păsărilor domestice, în ziua de 24 februarie, hrana considerată afrodisiacă.
 Dragobetele, personificare magică a iubirii, era însoțit de zâne numite ''Dragostele''. Soli ai destinului și ai evenimentelor implacabile, acestea îl pândeau pe om pe cele mai neașteptate cărări ale vieții. Ele cunoșteau anume cuvinte de dragoste pe care le șopteau tinerilor îndrăgostiți pentru a-și atrage iubirea dorită. Pentru a avea efect, nimeni în afară de urechea ființei iubite nu trebuia să audă aceste șoapte de dragoste. În aceste șoapte, se regăseau cuvinte ca: dragoste, dor, drag, inima și numele persoanei iubite. Toate aceste gesturi și vorbe de dragoste constituiau, în același timp, practici benefice pentru sănătatea și echilibrul energetic al organismului.
Altă cerință a Dragobetelui era jurământul de a nu se minți unul pe altul, jurământ pe care și-l făceau pentru tot anul îndrăgostiții sau prietenii deveniți frați de cruce cu ocazia ritualurilor de înfrățire practicate în această zi. Asadar luna februarie desi e cea mai scurta luna din an, e luna iubiri , o luna plina de iubire si multe inimioare ,semn al iubirii si al dragostei.